Deși sunt mai mult decât fericită pentru activitățile creative ale micuțului meu, de acasă și de la grădiniță, mi se frânge inima de fiecare dată când trebuie să alegem: între a păstra cu mândrie fiecare piesă din memorabila sa operă timpurie, creată cu entuziasm, depășind obstacole și acumulând deprinderi noi - și ispita naturală de a păstra doar câteva amintiri alese, într-un cufăr de comori, pentru a nu deveni un membru de onoare al Organizației Dezordonaților Anonimi, înainte ca micuțul să înceapă școala.
Un articol recent din ziarul britanic Independent declara că un
copil produce în medie peste 2000 de obiecte de artizanat pentru părinții săi înainte de a împlini vârsta de 12 ani.
Ei bine. Două mii...Pentru un singur copil !
Vă vom împărtăși cei 4 pași care ne ajută pe toți să fim părinți mai apreciați și mai responsabili și care, în același timp, fac față cu brio când vine vorba de păstrarea celor 2000 de opere de artă ale copiilor lor:
- Renunță la lucruri! Faptul că pentru mine aprecierea și respectul sunt foarte importante, precum și faptul că am o slăbiciune când vine vorba de nostalgie = sortarea și arhivarea operelor de artă ale micuțului meu sunt incredibil de grele pentru mine. Cu toate acestea, există un anumit procent din acea grămadă, în care sunt reprezentate doar două sau trei linii. Firește, am atâtea opțiuni mai bune în grămada mea care mă ajută să păstrez amintirile vii. Un alt procent din acea grămadă este destul de repetitiv. Dacă așez tablourile unul lângă altul , cu siguranță mă voi simți inspirată. Deci, să facem în așa fel încât să scăpăm de acelea. Ai putea fi surprinsă de ceea ce rămâne după acest prim exercițiu. Eu am fost.
- Creează cu ușurință o situație în care toată lumea are de câștigat! În cea de a doua etapă, am selectat - împreună cu băiatul meu - o operă de artă pentru fiecare dintre bunici. Ne-am dus împreună să cumpărăm câteva rame foto potrivite, le-am împachetat frumos și le-am dăruit cu ocazia Crăciunului. Bunicilor le plac cadourile de la nepotul lor și de fiecare dată când îi vizităm, băiatul meu își poate vedea operele pe pereții lor. Așa cum spuneam, toată lumea câștigă.
- Păstrați o parte dintre ele (acum este momentul să săriți în sus de bucurie)! Într-o a treia etapă, am selectat pentru fiecare fază de dezvoltare și perioadă din copilărie câteva dintre cele mai frumoase, pline de semnificație și reprezentative piese - pentru cufărul de comori menționat mai sus. Poate sunt cam strângătoare, dar de fiecare dată când deschid cutia pe care mama mea mi-a făcut-o cadou când m-am mutat prima dată, nu pot decât să zâmbesc cu gura până la urechi. A păstrat câteva desene, mâzgăleli, proiecte de artă și acest lucru mă bucură nespus. De aceea, am decis să fac același lucru. Recunosc, nu fac acest lucru doar pentru băiatul meu. O fac și pentru mine și pentru propria mea stare de bine și liniște sufletească. Ca să fiu corectă și sinceră.
- Zâmbește pentru poză! Așa că acum am în față o grămadă mult mai mică. Dar totuși o grămadă. Pentru operele din categoria „interesant sau nu”, fac poze. La finalul anului voi pregăti un alt album cu fotografii în care voi aduna toate amintirile de pe parcursul anului. De această dată voi include și fotografii cu operele sale de artă – ca simple fotografii sau le voi folosi pe post de fundal abstract. Și iată că treaba este finalizată, obiectivul este îndeplinit, avem un final fericit.
Pentru că suntem la subiectul "arta copiilor": Unele dintre cărțile CUKIBO conțin pagini care îi invită în mod explicit pe cei mici să-și aștearnă pe hârtie gândurile, ideile și observațiile. Astfel vom reuși să adunăm în carte și operele lor de artă prețioase. În felul acesta se creează desene și amintiri unice, fără a adăuga proiecte suplimentare în grămadă. Super!
Oh ... și poate păstrez o parte dintre cele selectate la pasul 4 pe post de hârtie de ambalat cadouri. Sunt sigură că o astfel de hârtie va adăuga o notă personală și impresionantă ... :)